“Nimic nu este atât de important pe cât credem noi că este când ne concentrăm atenția asupra acelui lucru”.

Ce este iluzia de focalizare?

Afirmația aparține lui Daniel Kahneman, psiholog, câștigător al Premiului Nobel pentru economie în 2002. Sensul ei este acela că oamenii au tendința să facă evaluări distorsionate ale unor situații, prin concentrarea pe anumite aspecte ale vieții lor, a căror importanță o supraestimează, și ignorarea altor aspecte la fel de importante, sau poate chiar mai importante.

Fenomenul (care este, de fapt, o eroare cognitivă sau bias) se numește “iluzia de focalizare” – acea iluzie că aspectul asupra căruia ne focusăm atenția într-un anumit moment este hotărâtor în obținerea unui rezultat. Cauza acestui fenomen este felul în care mintea noastră procesează informații și ia decizii rapid, folosind conexiuni intuitive, pe baza experiențelor anterioare și a preferințelor sau așteptărilor personale, fără a analiza toate datele disponibile.

Obiectul principal al cercetării lui Kahneman l-a reprezentat mecanismele de luare a deciziilor umane în situații de incertitudine, și impactul pe care îl are contextul dintr-un anumit moment asupra deciziilor sau alegerilor făcute. 

În primul rând, s-a constatat că oamenii reacționează diferit la situații echivalente din perspectiva raportului câștig / pierdere. De exemplu, gradul de satisfacție a unei persoane atunci când câștigă 100 USD este mult mai mic decât gradul ei de frustrare la pierderea aceleiași sume. 

Prin urmare, oamenii sunt dispuși să-și asume riscuri pentru a evita pierderile, dar nu sunt dispuși să-și asume riscuri pentru a obține beneficii. 

De ce ne concentrăm mai mult pe aspectele negative?

Creierul uman are tendința de a se concentra pe lucruri negative. Este o trăsătură moștenită evolutiv, care i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască, fiind mereu atenți la pericolele permanente din jurul lor. Iluzia de focalizare amplifică această tendință naturală a creierului uman de acorda atenție lucrurilor negative, așa încât ajungem să concentram excesiv asupra aspectelor nefavorabile ale vieții. Cu cât ne gândim mai mult la un aspect negativ, cu atât el pare mai important și cu atât ne afectează mai mult.

Ca orice alt bias, și această “iluzie” este o scurtătură mentală care ne ajută să luăm decizii rapid și eficient, însă poate duce la erori de judecată grave. “Scurtătura” în acest caz o reprezintă faptul că vom ține seama în luarea unei decizii de acel aspect asupra căruia ne concentrăm, în loc să analizăm o perspectivă mai largă, cu toate aspectele relevante implicate.

Exemplul pe care îl dă Kahneman este credința oamenilor că un anumit nivel al veniturilor va avea un impact semnificativ asupra stării lor de bine. Iluzia focalizării îi face să creadă, în mod eronat, că mai mulți bani îi vor face mai fericiți. Asta pentru că ei evaluează impactul unui singur factor (starea financiară), pe care se focusează cu precădere. 

Însă Kahneman și colegii săi au descoperit că există o corelație  directă între venit și nivelul de satisfacție generală în viață, care cresc direct proporțional până la un venit anual de aproximativ 75.000 de dolari americani. Odată ce venitul anual depășește această sumă, creșterea sa nu pare să aibă un efect semnificativ asupra gradului de satisfacție generală. Cu alte cuvinte, o creștere a veniturilor peste acest nivel de referință nu se traduce într-o creștere proporțională a stării de bine, ba chiar poate duce la o creștere a nivelului de anxietate.

În ce domenii ale vieții se manifestă iluzia de focalizare?

Iluzia focalizării poate fi observată în multe aspecte ale vieții, inclusiv atunci când evaluăm starea de bine a noastră sau a altora, când luăm decizii, când cumpărăm un produs, în publicitate etc.

Iată câteva exemple:

• Când alegem o carieră: Ne concentrăm excesiv pe un anumit aspect al acelei cariere, cum ar fi salariul, și ignorăm alte aspecte importante, cum ar fi satisfacția la locul de muncă;
• Când achiziționăm un produs: Putem fi tentați să ne concentrăm prea mult pe unele caracteristici specifice ale produsului, cum ar fi designul sau mărimea ecranului, și să ignorăm alte aspecte importante, cum ar fi calitatea sau durabilitatea;
• Când ne evaluăm gradul general de satisfacție în viață: Putem fi tentați să ne concentrăm prea mult pe un aspect specific al vieții noastre, supraestimându-l, (cum ar fi venitul sau cariera noastră), și să ignorăm alte aspecte importante, cum ar fi relațiile cu familia și prietenii sau starea noastră de sănătate;
• Evaluarea unui candidat pentru un job: Atunci când angajatorii evaluează un candidat pentru un job, pot fi tentați să se concentreze prea mult pe o abilitate tehnică specifică sau pe o calificare impresionantă, ignorând alte aspecte importante, cum ar fi abilitățile de comunicare sau nivelul său de adaptabilitate;
• Iluzia focalizării este exploatată foarte mult în marketing și publicitate. Companiile care vând produse sau servicii pun focusul în reclame pe o singură caracteristică a unui produs sau serviciu, ignorând altele importante, ceea ce poate duce la supraestimarea importanței acelei caracteristici și, prin urmare, decizia de a cumpăra a celui care privește reclama. 

Cum pot fi diminuate efectele iluziei de focalizare prin coaching?

Coachingul poate fi o metodă eficientă pentru conștientizarea și reducerea efectelor iluziei focalizării, sau ale altor erori cognitive care ne afectează modul de a gândi.

In procesul de coaching îți poți identifica obiceiurile, tendințele și tiparele de gândire, aspectele pe care te focusezi și cele pe care le ignori în luarea deciziilor sau evaluarea unor situații. Conversațiile de coaching te ajută să îți lărgești perspectiva pentru a vedea imaginea de ansamblu și să identifici soluții alternative la provocările tale. Totodată, prin coaching poți să-ți dezvolți capacitatea de a te concentra asupra obiectivelor importante și a-ți aloca resursele în mod eficient pentru atingerea lor, capacitatea de a-ți identifica și evalua prioritățile și de a lua decizii informate și bine fundamentate, prin prisma tuturor factorilor relevanți pentru o anumită situație.